Treceți la conținutul principal

Top 5 bloguri (in)utile de parenting: căutând adevărul dincolo de clickbait-uri

Despre parenting: căutând adevărul dincolo de clickbait-uri

Când ai un copil, poți să-ți exprimi o părere personală. Când ai doi copii, începi să-ți formezi concepte și principii ceva mai clare. Când ai trei copiii, pur și simplu știi, instinctiv.

@Disclaimer: dacă doar ai copii, însă nu ai educație, decență, precum și o oarecare doză de modestie, cele de mai sus nu se aplică. Când ai un copil, le știi deja pe toate, și ții neapărat să te și desfășori, impunându-le altora ideile tale. Asta este însă patologie, nu mă bag, nu sunt de profesie.

Revenind, am trei copiii, sunt și "corporatist", și "diaporez", și mai am câteva apelative din mass-media care mi s-ar potrivi. Însă știu că, în ciuda experienței personale, nu le știu pe toate, nici pe departe. Și îmi doresc să știu cât mai multe. Așadar, am pornit în căutare. Unde scriu toți tații lumii? Păi pe internet, desigur. În bloguri de parenting, de la tați pentru alți tați și mămici deopotrivă. 😎


Există acum un număr infinit de bloguri de parenting. Din păcate, majoritatea preiau un conținut dintr-o limbă străină, îl traduc, adaugă o poză și creează un articol în care nu ni se transmite nimic nou, sau măcar autentic. Altele conțin articole formate din 3 propoziții, cu o sintaxă vădit chinuită, însă cu un titlu clickbait de genul: "Toate mămicii trebuie să afle! Ce se poate întâmpla copilului după împlinirea vârstei de 3 ani!". Normal că ceea ce se poate întâmpla copilului după împlinirea vârstei de trei ani este să împlinească patru ani.


Cu siguranță există și bloguri din care putem învăța ceva, sau cu care să rezonăm măcar puțin la nivel personal. Însă sunt greu de găsit. Și cu atât mai greu sunt de găsit blogurile scrise de tați. L-am întrebat pe prietenul cel mai bun al omului, Google, în felul următor: "how many parenting blogs…", convins că Google va înțelege ce caut fără să scriu întrebarea integral sau corect. Sau cel puțin sperând că așa se va întâmpla. Puteți vedea mai jos rezultatele căutării:

bloguri de parenting

Ce am înțeles eu din ce mi-a transmis Google, în toată înțelepciunea lui:

  • Doar mamele se ocupă cu parenting-ul. Sau cel puțin doar ele scriu despre asta, având în vedere că apar pe primele poziții în Google search. Păi și tații unde sunt? Rușine maximă!
  • În anul 2014 erau aproximativ 4,4 milioane de bloguri de mamici. 4,4 milioane! În 2014! Pot spune, fără să fi făcut vreo cercetare amănunțită, că acum sunt cel puțin 20 de milioane de bloguri de mamici. Dacă adaug site-ul meu de internet, să balansăm cumva polii de putere în ale educației, avem în total 20.000.001 surse de informație. Cel puțin.

Am căutat mai departe pe Google să văd care sunt blogurile care apar pe primele poziții, sperând să văd și un blog de tați, sau măcar un blog de cuplu printre primele rezultate ale căutării. De unde?! Tot mama și mami apar în pole position.

bloguri de mamici si taticiȘi am avut revelație! Site-ul meu de tatic, cel ce vorbește neconvențional și sincer, este de o importanță crucială pentru umanitate! Pentru prima dată în istoria internetului, în umila mea opinie, putem înțelege pe deplin parenting-ul, cu ajutorul unicului, singurului și ne-egalatului site scris în exclusivitate de un tatic.

Bun, nu am găsit bloguri de tați. Să vedem care sunt blogurile de parenting de referință scrise de mămici și ce subiecte abordează. Căci dacă sunt ok, poate nici nu e nevoie să avem bloguri de parenting scrise de tați. Pe principiul "și mami poate sparge lemne"😁

Printesaurbana.ro

Sau cum îmi place mie să îi spun, Printesa Intravilana, este una dintre cele mai cunoscute bloggerite din România (acum din Olanda, undeva pe la 100 km distanță de mine 😊, diasporez la rândul meu, într-o altă țară). Scrie frumos, concret și sensibil, abordând subiecte diverse. Mai dă și greș, din punctul meu de vedere, când insistă prea mult pe soluții "practice", care implică ori o grămadă de bani, ori existența unei bone oricând dispusă să ajute. Ori când prezintă prea multe evenimente de care ea este mândră, dar pe care pe noi, cititorii, nu ne prea interesează. Dar poate are ea audiența ei, nu sunt aici să judec.

Siblondelegandesc.ro

M-am blocat la primul articol al cărui titlu l-am observat recent pe blog-ul ei, și anume: "Detalii care m-au impresionat de la Matthew Perry". Pentru cine nu știe (nici eu nu știam), Matthew Perry a trecut în neființă pe data de 28 octombrie 2023, adică recent. Persoana din spatele blogului pare o persoană drăguță, responsabilă, și probabil știe ce zice. Eu totuși nu încurajez articole de moment, care "iau fața" cititorilor, în momente de expunere media maximă. Până acum nu am văzut-o pe autoarea postării amintite anterior să fie impresionată de detalii referitor la orice alt actor, scriitor sau actor român. Poate pentru că asta nu face audiență? Ar fi răutăcios din partea mea să zic așa ceva, așa că nu o fac.

Mamapentrudoi.ro

Blog scris frumos, îngrijit și profesional. Nu pot spune că am fost impresionat de profunzimea subiectelor abordate, însă dacă e genul tău, go for it. Pentru mine parcugerea în grabă a câtorva articole de pe blogul acestei mame pentru doi a fost o experiență nicicum. Totuși nu suntem toti la fel, nu scriem toti la fel, și nu citim cu toții aceleași articole. E destul loc sub soare.

Emalascoala.ro

Deținătoarea blogului nu e doar părinte, e și profesoară. Pe blogul ei as spune că e mai mult profesoară decât părinte. Dacă vreți să citiți cu lux de amănunte cum își desfășoară activitatea profesională, ce idei are, și cum le pune în practică, atunci acesta e locul în care vreți să petreceți cât mai mult timp. Mie mi se pare un blog cu puțin prea mare accent pe "eu". Dar din nou, mie mi se pare. Nu trebuie să vi se pară și vouă.

Florinadabea.ro

Înainte să apuc să citesc ceva pe blogul ei, am fost invitat prin intermediul unei ferestre care acoperea aproape complet blog-ul din spate, să intru în comunitatea "Wellness Fairy", "Comunitatea în care abordăm holistic lucrul cu propriul corp, mâncarea și emoțiile, echilibrul hormonal, feminitatea și iubirea de sine". Mie îmi sună a pastilă miracol, produsă undeva în vest, care promite să repare tot, instant. În fine, întrucât nu mă identific cu imaginea de "fairy", mergem mai departe, fără a-mi exprima vreo opinie referitor la blogul în discuție. Pur și simplu nu am avut ocazia să citesc nimic de acolo. Am întrezărit undeva în spate o pagină intitulată "Lucrează cu mine!". Păi eu sunt om serios, însurat, cu copii acasă, cum aș putea să fac așa ceva?!

Mă opresc aici, nu are rost să continui. Cu siguranță blogurile menționate mai sus sunt surse grozave de divertisment, de educația poate, chiar și de formare a unei comunități. Doar că nu sunt pentru mine.

Ce am căutat în mod particular, însă nu am găsit, e un blog în care să se vorbească deschis despre viața de mamă, de tată, de părinți, așa cum e ea. Dacă încerc să categorisesc majoritatea articolelor pe care le-am citit în ultimul timp, documentându-mă pentru a scrie acest articol, trag concluzia eronată că parenting-ul e despre mers în vacanță, participat în tot felul de evenimente și echilibrarea hormonală. Nimic despre cine spală vasele. Mai caut.


Te-ar putea interesa si:

Disciplina copiilor incepe cu disciplina parintilor

Revendicand egalitatea: Intre facturi, copii si scaune de birou

„Nu am fost eu!” Cum ii inveti pe cei mici sa spuna adevarul

Taticul si limbajul copiilor

Frustrarea copiilor nu este ceva negativ

Cum ii ajuti pe copii cu temele

Negociem sau nu cu copiii? Si daca da, cum?


Etichete: parenting neconventional, copii, gemeni, parinti, educatie, acasa, adolescenta, gradinita, scoala, carti pentru copii, carti de parenting, conectare in familie, educatie sexuala, evenimente copii, moda copii, joaca, jocuri, mancare sanatoasa, afectiune, mama, tata, terapie, vacanta, phihologia copilului, psihologia de familie, relatia dintre frati, baietei si fetite, nopti nedormite, bullying, copiii si retelele de socializare, pubertate, pre-adolescenta, teme, camera copilului, sistemul scolar, relatii sanatoase, grupuri de mamici, grupuri de tatici, resurse educationale de parenting.

Postări populare de pe acest blog

Ceea ce înseamnă totuși acasă? Părinți dezrădăcinați și bunici părăsiți

  Ce bine e acasă! Și uite-așa, în preajma sărbătorilor de iarnă, mă ia inspirația de câte un articol, de nu știu de-l scriu eu sau dacă ceva mai mare, mai cuprinzător decât mine mă împinge să scriu. Au venit copiii acasă de la școală. Și mi-au zis și astăzi, ca în multe alte zile, că au cea mai frumoasă casă. Și că locuiesc în cel mai frumos oraș. Și că au cei mai buni părinți. Și că ce bine este acasă. Le zâmbesc, iar pentru o fracțiune de secundă, cuvântul “acasă” scoate la iveală în mintea mea alte imagini, unele vechi de peste 20 de ani, altele vechi de 30 de ani și altele vechi de tot. Imagini care nu sunt din aceeași poveste cu a lor. Imagini prăfuite, însă cumva încă vii și proaspete, de parcă ar toate s-ar fi întâmplat ieri. Ce înseamnă “acasă”? Știam odată că acasă e locul în care te-ai născut și în care ți-ai însușit cei șapte ani de acasă. Locul în care neajunsurile erau doar în grija părinților tăi, tu păstrând pentru tine doar bucuriile specifice vârstei. Pe de altă parte

Drepturile copiilor, obligațiile (ne)justificate ale părinților

  Îți dorești să-ți protejezi copiii și să le asiguri cadrul necesar pentru o dezvoltare armonioasă. Încă cum să procedezi? Dacă nu știi, îți sare în ajutor statul român și ale sale legi. Că așa face el când ai nevoie de ceva. Îți simte nevoia și dezvoltă cadru legal pentru a-ți ușura demersurile. Și uite-așa ajungi să afli și tu de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. 😝 Și te bucuri. Cum să nu te bucuri?! Nu mai trebuie să citești tone de cărți de parenting, nu mai trebuie să faci sesiuni de brain-storming cu partenerul/partenera de viață, nu mai trebuie să-ți activezi partea creativă pentru a-ți da seama cum să-ți protejezi copiii. Acum este totul simplu, și în conformitate cu cerințele legislative. Dreptul la dezvoltare . Copiii au dreptul la o dezvoltare armonioasă, sănătoasă și în condiții corespunzătoare. Adică cum? Căci nu se specifică că trebuie să faci exact. Că le dai și timp, și spațiu, și voie să se dezvolte. Dar el copilul, uneor

Nu-ti minti copiii! Ai obligatia sa cauti adevarul, si sa fii sincer cu ei

  Tati, ce este inflația? Le explic copiilor, cu un text dintr-un tratat de economie republicat și vândut studenților la suprapreț de către cadrele didactice, mândru de experiența universitară de altădată: Inflația este creșterea generală și continuă a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie, ceea ce duce la o diminuare a puterii de cumpărare a banilor. Apoi copiii continuă: De ce? De ce cresc prețurile? Căci nu e drept! Eu ce să le spun? Să le transmit același mesaj pe care îl primim de la aleșii noștri, în mod direct sau prin intermediul mass-media? Să le zic sec că gazu’, că rusu’, că conflictu’? Sau să le spun ce știu? Este adevărat adevărul public? Răsfoiesc încet, desigur în format digital, " Anuarul statistic al României 1990 ", editat de Comisia Națională pentru Statistică. Și zice așa, el, anuarul: „ în 1980, producția internă de era de 28,1 miliarde de metri cubi de gaze, din care se exporta infima cantitate de 200,6 milioane de metri cubi .”

Copiii nu se educa pe internet. Nu te mai lăsa mințit!

  Ești mămică și scrii un blog. De parenting, desigur. Și undeva, în alt colț al lumii, există o altă mamă, care citește ceea ce scrii tu. Sau de ce nu, un tatic. Tu scrii ceea ce știi că se citește, faci optimizări de căutare (SEO), faci analiză de cuvinte cheie, inserezi etichete și meta-descrieri, optimizezi site-ul pentru o indexare mai rapidă, și îți promovezi conținutul pe orice platformă media. Pentru notorietate, faimă, sau pentru bani.  Însă de partea cealaltă a internetului, cealaltă mamă, care citește ce scrii tu, nu știe nimic de indexare și de page rank. Și nici nu o interesează. Pe ea o interesează să afle informații relevante care să-i facă viața de mamă mai ușoară. Sau poate caută doar relatări sincere cu care poate rezona, în efortul de a-și valida că nu e singură, că nu e insuficientă, și că va fi bine. Însă tu, fără scrupule și fără repere morale, îi dai înainte cu ghidul tău pentru o „educație parentală eficientă”: Crește stima de sine a copilului Știi măcar ce înse

Urmează marele cutremur! Strategii de pregătire a copiilor pentru imprevizibil

Viața este despre orice, numai despre predictibilitate nu. Cu atât mai mult cu cât este vorba despre copilul tău. Încerci să îl pregătești pe copil pentru ceea ce îl așteaptă în viitor, și să te asiguri pe cât posibil că acesta va fi protejat de efectele devastatoare ale anumitor experiențe sau situații din viața lui. Poate fi vorba despre probleme de adaptare în mediul școlar, mai târziu despre o decepție în dragoste, apoi poate despre pierderea locului de muncă, sau pur și simplu despre năruirea unor visuri în momentul când dă piept cu viața reală. Nu îți poți proteja copilul la infinit, și nici nu poți prezice viitorul pentru a fi cu un pas înaintea dificultăților pe care copilul tău le-ar putea întâmpina. Însă poți să faci ceva, orice, atât timp cât o faci preventiv și conștient. E mai bine decât nimic. C opiii vor avea parte de neplăceri, fie că accepți sau nu Cutremurul din 14 octombrie 1802 (cutremurul Vrancea). Magnitudine: aproximativ 7,9 pe scara Richter (estimare) Cutremurul