Ai 3 copii? Activeaza celula de parenting de criza!

Vise ... sau visuri?

Când eram mic, visam să mă stabilesc undeva la casa mea, să fac cariera în ceva, în orice, și să am o familie frumoasă. Acum, când las în urmă deja criza vârstei de mijloc, realizez retrospectiv că aspirațiile mele din copilărie aveau să fie depășite de realitate sau aveau să fie îndeplinite după criterii știute numai de Dumnezeu.

Realitatea bate filmul

M-am stabilit într-adevăr la casa mea, însă nu în țara mea. Așa a fost să fie. După mulți ani de stat în chirie. De la spațiile de cazare insalubre de pe timpul facultății, la garsoniere îngămădate unde-mi începeam timid rolul de partener într-o relație. Apoi apartament cu două camere, apoi la casă, pentru că în final să ne găsim un loc al nostru, unde putem plăti rata la creditul ipotecar până la adânci bătrâneți.

Cariera nu știu dacă am făcut, tind să cred că da. Am petrecut destui ani în mediul corporatist. Mai întâi în România, și apoi ca expat, mai la vest. Tot „corporatist” sunt și acum, însă într-o altă țară, tot prin vest pe undeva, într-o altă corporație și într-un alt domeniu de activitate. Și mai sunt și viitoarea mare speranță universală în ale blogging-ului de parenting😎.

Și am și o familie frumoasă foc. „Decât” (cum le place agramaților de astăzi să zică) că acum mulți ani în urmă, când mă gândeam la o familie, din motive subconștiente îmi imaginam un tati, o mami și cel mic în mijloc, ținându-i de mână pe părinți. Realitatea avea să îmi demonstreze caracterul ei imprevizibil. Copilul acela imaginar din mijloc, ținându-i de mână pe părinți, a devenit trei copii. Reali de această dată. 😊

Și cea mai mare mulțumire, însă în același timp și cea mai mare provocare, a fost și încă este să găsesc echilibrul perfect între viața profesională, viața de cuplu, aspirațiile personale și viața cu trei copii.

Primul copil are deja 12 ani, a la vârsta preadolescenței, cu toate provocările de rigoare. Ceilalți doi au 8 ani, gemeni fiind, un el și o ea, care funcționează ca două jucării nostime care se bucură de orice le oferă viața, secundă de secundă.

Planifica si organizeaza

Când ai un copil e relativ ușor, se mai ocupă mami, apoi se mai ocupă tati, și tot așa. Rămâne suficient timp de o cafea pentru ambii părinți. Abia când ai doi copii situația se complică puțin, că și mami și tati au inevitabil câte un copil de supravegheat, distrat, educat, îngrijit etc. Și când ai trei copii, nu mai merge cu intuiție, bune intenții și speranțe. E nevoie de planuri bine puse la punct, de time management, de un cu totul alt nivel de parenting skills.

Răbdarea părinților este testată în permanență, iar abilitatea de a jongla cu mai multe responsabilități în același timp devine o super-putere. Și când reușești să ții lucrurile sub control, începi să realizezi ce minune este să vezi trei suflete în jurul tău care au nevoie de tine, care se bucură alături de tine, care cresc și devin personalități distincte.

Pregătirile pentru neprevăzut

Începând cu rutina de dimineață, fiecare dintre cei trei copii are o traiectorie comportamentală proprie. Și nu aceeași în fiecare dimineață. Unul se trezește mai greu, altul mai devreme pentru că mai apoi să adoarmă la micul dejun, și al treilea, deși se trezește, nu coboară din camera lui pentru că a crezut că e duminică. Urmează pregătirile pentru școală, job-ul part time de șoferi, ducând copiii la școală și aducându-i mai târziu pentru a-i duce la activități extrașcolare, bibliotecă, vizite la colegi și așa mai departe. Doi părinți, două mașini și împărțire metodica a copiilor și a traseelor pe ziua respectivă.

Multitasking-ul

Cândva credeam cu tărie că este extrem de dificil să faci jonglerii cu torțe arzând, ca cei de la circ. Acum nu mă mai impresionează, impresionat fiind de a jongla în schimb cu programul, preferințele și nevoile celor trei copii ai mei. Fiecare dimineață e o aventură, după cum am scris și mai sus. La fel sunt și după-amiezele. Iar șansele să le duci pe toate la bun sfârșit fără cunoștințe avansate de planificare și multitasking, sunt aproape nule. Adaptarea la ritmul în permanentă schimbare al familiei este crucială pentru supraviețuire.

Delegă pe cât posibil

Când ai trei copiii, a delega nu este doar o alegere, este o abordare de viață. În cazul nostru e simplu. Părinții sunt la mii de km distanță, iar cei din jurul nostru ... să spunem că le au și ei pe ale lor. 

Concluzia? Delegăm între noi. 😊 Și distribuim responsabilități și copiilor, după vârsta lor. Asta nu înseamnă că îi pun la făcut sarmale și la pus gresie. Însă nici nu înseamnă că noi ca părinți trebuie să adunăm șosetele lor de pe jos, caietele aruncate neglijent pe pat sau ghiozdanele lăsate din mers pe hol. Vei fi surprins(a) să vezi ce motivați sunt copiii când fac ceva, când își dau seama că și ei sunt capabili să facă chestii mici care însă contează.

Ia în considerare individualitatea lor

În mod firesc mă aștept ca spălatul pe dinți, îmbrăcatul pentru școală, temele și altele asemenea să fie responsabilități ne-negociabile ale copiilor, indiferent de vârstă sau personalitate. Însă când e vorba de responsabilități suplimentare, e bine să ai așteptări diferite în funcție de caracterul fiecăruia dintre ei. Poate unuia îi place mai mult să te ajute la gătit, altuia îi place mai mult să-și pună muzică și să-și strângă prin cameră. Atrage-i în activități care știi că le fac plăcere.

Simplifică și aruncă

Copiii, ca și noi de altfel, au nevoie de spațiu. Și comportamentul lor, ca și al nostru de altfel, este afectat de lipsa spațiului sau de un spațiu aglomerat și dezordonat. Este o regulă care ar trebui aplicată cu sfințenie: pentru orice lucru nou adus în casă, un alt lucru trebuie să ne părăsească domiciliul 😊 Fie că e vorba despre haine, încălțăminte, jucării sau orice alte lucruri pe care copiii le numesc „proiecte”. Nu vei reuși niciodată să păstrezi curată o casă care arată ca un mare centru de depozitare neselectivă.

Când regula este totuși încălcată, ceea ce se întâmplă de obicei în perioada sărbătorilor de iarnă când Moșul vine cu cartoane și ambalaje de tot felul, în perioada imediat următoare trebuie aruncat impulsiv orice are potențial de a fi aruncat. Imprimanta aia veche, scaunul pe care ți-ai tot propus să-l repari într-o zi, pantalonii cu 3 mărimi mai mici, suvenirul pe care nici măcar nu l-ai adus tu dintr-o destinație exotică, tot. Fă-ți un bine, ține casa curată și aerisită, și va fi ok.

Ai încredere în înțelepciunea populară

Este o vorbă din bătrâni: „Dumnezeu nu-ți dă mai mult decât poți duce”. Ai încredere, atât în Dumnezeu cât și în strămoșii noștri. Și pot să confirm că așa este. Am văzut cupluri la limita epuizării și a disperării, având doar un copil. Și mai multe familii cu 2 copii care stau să se destrame sau care s-au destrămat deja. Numărul copiilor nu e definitoriu pentru a stabili cât de greu îți este. Cu cât ai mai mulți copii, cu atât este mai provocator într-adevăr. Dar nu mai greu. Mai greu este când capacitatea ta de a gestiona o situație este depășită. Gândește-te la asta ca la revoluția industrială sau cea tehnologică. Dacă nu îți faci un upgrade mental și comportamental și încă mai lucrezi în epoca de piatră cu metode depășite și ineficiente, productivitatea rămâne blocată cumva în timp. Reinventează-te.

Iubiți-vă și bucurați-vă unii de alții

Totul e infinit mai ușor când faci ceva cu drag și dragoste. Sau cum obișnuiesc să le zic copiilor mei: „nici o treabă nu-și are rostul dacă nu ne și distrăm”. Zece minute de sortat șosete pentru că „trebuie” trec mult mai greu față de zece minute de sortat șosete cu muzică antrenantă, cu glume mai mult sau mai puțin reușite și cu o bătaie ușoară cu șosete înainte de a începe treaba. Bucurați-vă unii de ceilalți și de toate momentele incredibile pe care trei copii le pot oferi părinților.

Închei aici și ține minte: „It’s all worth it”! (Nu am găsit ceva în românește care să sune la fel de bine 😎). 

Te-ar putea interesa si:

Copiii, 6 motive de panica totala

8 modalitati de a gestional stresul de a fi parinte

Tati nu le stie pe toate

Cand vei un tatic nervos, fa-te ca ai treaba

Cand devii tata, te redescoperi ca ceea ce trebuia sa devii

Etichete: parenting neconventional, copii, gemeni, parinti, educatie, acasa, adolescenta, gradinita, scoala, carti pentru copii, carti de parenting, conectare in familie, educatie sexuala, evenimente copii, moda copii, joaca, jocuri, mancare sanatoasa, afectiune, mama, tata, terapie, vacanta, phihologia copilului, psihologia de familie, relatia dintre frati, baietei si fetite, nopti nedormite, bullying, copiii si retelele de socializare, pubertate, pre-adolescenta, teme, camera copilului, sistemul scolar, relatii sanatoase, grupuri de mamici, grupuri de tatici, resurse educationale de parenting.