Cât timp îi lăsăm pe copii la televizor?
O oră, două, zece? Toți copiii odată sau fiecare pe rând? Și tableta și
telefonul mobil sunt și ele televizoare? Și care copii? Ai mei, ai tăi, ai lor?
Și la ce vârstă? Și la ce anume îi lăsăm să se uite la televizor? Supravegheați
sau nesupravegheați?
Prea multe întrebări, prea multe criterii. Avem noroc de Academia Americană
de Pediatrie, care ne scutește de efortul de a gândi, și ne răspunde direct la
întrebarea principală, cât timp au voie copiii la calculator: "După vârsta de
2-3 ani, privitul la televizor nu mai reprezintă o problemă atât de mare, atât
timp cât nu se fac excese și este vorba doar de una, maxim 2 ore pe zi."
Deci este permis, dar cu moderație. Ca și cu alcoolul, tutunul și jocurile
de noroc. Aștept cu interes sfatul Academiei Americane de Pediatrie și în
aceste cazuri.
Acum că ne-am lămurit că privitul la televizor „nu mai reprezintă o
problemă atât de mare”, să abordăm așadar avantajele privitului la televizor:
1. Lasa-l, draga, că învață!
A învățat o limbă străină de la televizor. Știe să numere deja până la
trei. În engleză! Extraordinar, nu-i așa?! Nu știe încă să zică te rog sau
mulțumesc în română, însă știe engleza. Într-adevăr, mai scoate și niște sunete
ciudate din când în când, dar nu e deranjant. Și a mai învățat și câteva
cuvinte sau propoziții scurte precum „fachiu”, „facof” sau „stiupid_bici”. Nu
știi exact ce înseamnă, însă te gândești că a trecut poate la cifra 4, sau
poate a trecut de 10, cine știe?! Copiii învață repede.
2. Doar se uită la desene animate
Lumea rea spune că televizorul îl agită pe copil. Nu e adevărat. Cel puțin
nu în totalitate. Îl agită doar când este foarte mic. Apoi se calmează într-un
așa fel încât după 30 de minute de televizor umblă ca o umbră prin casă,
clipind aritmic și păgubos, și uitându-se în jur ca și cum ar fi venit pentru
prima dată în vizită în casa lui. Dar îl liniștește. Și cine nu își dorește
copii liniștiți?! Trebuie doar să aștepți să crească puțin.
3. Doarme mai bine
După ce îl uiți pe copil în fața televizorului, constați că doarme mai
bine. Înainte când îl țineai în brațe, când povesteai amândoi amintindu-vă ce
s-a întâmplat în ziua respectivă, când îi mai citeai câte o poveste, dura
incomparabil mai mult să adoarmă. Acum doar pornești televizorul, și la un
moment dat, când mergi să-l verifici, constați că doarme profund. Sau cel puțin
zace nemiscat în aceeași poziție. Dar și asta e o formă de odihnă.
Și știm cu toții că somnul e foarte important pentru copii, pentru a crește
mari și sănătoși.
4. Nu se uită la televizor, doar îl lăsăm deschis
Fiecare familie e diferită, și fiecare familie are regulile sale. Unii își
uită copiii în fața televizorului, alții le impun limite clare, și o a treia
categorie nu le permite copiilor să petreacă timp în fața televizorului. Însă
majoritatea lasă televizorul să funcționeze undeva în fundal, pe un „canal”
oarecare. De cele mai multe ori, un canal de știri.
Pe copil nu-l interesează Schengen, bugetul pe anul următor, inflația
cumulativă sau creșterile de taxe, deci probabilitatea ca acesta să se uite la
televizor e nulă. Doar îl mai auzi prin casă cântând câte un cântecel:
„Farmacia inimii, Catena” sau ceva cu „fortifikat”... Crezi că se pregătesc de
serbare la școală, și îi învață cântecele. Și în loc să mulțumească pentru
masa, îți zice cu glasul său mic: „Prea bun, prea ca la țară”. Ce drăguț!
5. Mănâncă mai bine
De fapt, când stă în fața televizorului mănâncă tot ce prinde, fără să
conștientizeze. Și mănâncă mult. Dar cine își dorește un copil plăpând care nu
are poftă de mâncare. Doamne ferește! Mai bine mult, variat, și inconștient.
Nu are poftă de mâncare, pornește televizorul!
6. Spațiu sigur de dezvoltare
Se uită doar la desene animate. Nu la filme care conțin violență sau limbaj
nepotrivit. Prin intermediul desenelor animate copilul se identifică cu personajele, îi
ajută să înțeleagă situații complexe de viață, să empatizeze, să-și dezvolte
discernământul, să învețe noțiuni elementare despre ce este bine și ce este rău
și așa mai departe.
Există și un risc marginal ca, copilul să învețe din Tom & Jerry că e
ok să-ți calci cu bicicleta cel mai bun prieten, și să rămâneți totuși
prieteni. De oricâte ori îl calci. Cu bicicleta, sau cu orice altă jucărie pe
care i-o va cumpăra mami și tati, corespunzătoare stadiului de dezvoltare
fiziologică a copilului.
7. Dezvoltare socială
Privitul la televizor îl ajută pe copil să socializeze. Privind aceleași
desene animate, copilul va socializa mai bine la grădiniță sau la școală, după
caz, povestind împreună și împărtășind opinii. În ziua de astăzi toți copiii se
uită la televizor, și dacă îi interzici copilului tău să se uite la televizor,
e ca și cum l-ai programa pentru stigmatizare socială veșnică. Prin „toți
copiii” înțelegem „toți copiii care se uită la televizor” în timp ce ceilalți
copii se joacă afară în parc cu alți copii, desigur.
Tu cât îl lași pe puiul tău să se uite la televizor?
@Disclaimer: Am avut și noi de câteva ori șansa în perioada cu mascuțele,
lucrând de acasă, când copiii erau trimiși de la școală acasă de frică unui
strănut mai puternic al vreunui coleg de clasă, de a ne lăsa copiii la
televizor și de a ne bucura pe deplin de toate avantajele acestei activități,
care, nu-i așa, „nu mai reprezintă o problemă atât de mare”. Însă mai lucrăm la
atenuarea avantajelor...
Te-ar putea interesa si:
7 criterii pentru a alege animalul de companie pentru copilul tau
10 modalitati de a-i face pe cei mici sa te asculte
Copii politicosi in 7 pasi simpli
Cum ii inveti pe copii ca aiba rabdare? 7 strategii verificate
De cate jucarii au nevoie copiii?
Cate activitati sunt prea multe pentru copii?
Bugetarea și gestionarea banilor în familie cu ajutorul fizicii cuantice
Etichete: parenting neconventional, copii, gemeni, parinti, educatie, acasa, adolescenta, gradinita, scoala, carti pentru copii, carti de parenting, conectare in familie, educatie sexuala, evenimente copii, moda copii, joaca, jocuri, mancare sanatoasa, afectiune, mama, tata, terapie, vacanta, phihologia copilului, psihologia de familie, relatia dintre frati, baietei si fetite, nopti nedormite, bullying, copiii si retelele de socializare, pubertate, pre-adolescenta, teme, camera copilului, sistemul scolar, relatii sanatoase, grupuri de mamici, grupuri de tatici, resurse educationale de parenting.