Cum să-ți motivezi copilul să... orice. 7 strategii verificate

Îi ceri copilului să își facă curat în cameră, și acesta își dă ochii peste cap, pufnește, oftează și se scurge ușor de pe canapea într-un demers eșuat din start de a face ceva constructiv. La fel și când îl trimiți să se spele pe dinți, să se îmbrace în pijamale, să-și strângă farfuria, să ducă gunoiul, sau pur și simplu să-și strângă de pe jos ambalajul de la bomboana mâncată pe ascuns.

Singur(a) nu le poți face pe toate. Și nici nu e normal să le faci tu pe toate. Și nici nu e sănătos, nici pentru tine și nici pentru copilul tău, adultul echilibrat și responsabil (îți dorești tu) de mâine.

Dar cum să-ți motivezi copilul? Există mai multe strategii. Noi le-am aplicat pe toate, succesiv, până la epuizare, atât a noastră cât și a strategiilor.

Recompensează-ți copilul

În teorie, atunci când copilul tău își face temele, merită o recompensă. Un sticker, un creion cu radiera sau un simplu „bravo”. În practică se întâmplă să-și facă temele incomplet, incorect sau neglijent. Și se mai întâmplă să se murdărească până la coate de cerneală. Sau să își facă temele în alt caiet decât cel de teme. Teoria nu mai spune nimic despre aceste cazuri. Îi dai copilului „decât” radiera de la creionul chinezesc sau cum faci?

Împărtășește succesele

Aveam la un moment dat un tabel pe un fel de mini-tablă de scris agățată undeva în bucătărie, în care scriam toate realizările copiilor de peste zi. La început a funcționat. Strâns jucăriile, o bulinuță. Strâns hainele de pe jos, o bulinuță. Spălat pe dinți, o bulinuță. Câteva zile mai târziu, lucrurile au scăpat de sub control, în încercarea copiilor de a acumula cât mai multe bulinuțe. Nu au făcut mai multe lucruri. Doar au detaliat aceleași lucruri pe care le făceau și în zilele precedente. Astfel că „strâns hainele de pe jos = o bulinuță” s-a transformat în „strâns șoseta gri cu dungi albastre = o bulinuță”, strâns a doua șosetă gri cu dungi albastre = încă o bulinuță”, „găsit încă o șosetă sub pat = a treia bulinuță”, „strâns șoseta găsită sub pat = a patra bulinuță”, și tot așa. Încet-încet, bulinuța din zilele trecute se transforma în zeci și uneori sute de bulinuțe.

Setează-ți obiective clare

Este important să îți propui obiective realiste. Dacă speri că vii acasă de la serviciu și îți găsești copilul echipat cu șorțuleț de bucătărie, cu oala de sarmale în mâna stângă și o salată în mâna dreaptă, sau poate îmbrăcat sportiv, cu aspiratorul după gât și mopul în spinare, lăsând în urma doar curățenie, parfum și strălucire, probabil vorbim într-adevăr de obiective însă nu și de „realiste”. Începe cu obiective simple, precum să faci un pipi liniștit la baie, fără să te întrebe copilul 17 întrebări exact în acel moment, prin gaura cheii.

Responsabilizează-l pe cel mic

Responsabilitățile casnice întăresc caracterul și personalitatea micuților, în drumul lor către maturitate. Dă-i copilului tău șansa de a se implica activ în treburile din casă. Lasă-l să-și facă singur curat în cameră. Lasă-l să-și pregătească o gustare. Lasă-l să ducă rufele murdare la spălat.

Apoi fii pregătit să faci curat în urma lui, strângând ce era de strâns inițial, plus ce a mai deranjat el crezând că de fapt face ordine. Și să speli bucătăria integral pentru un amărât de sandwich pregătit spontan și exploziv de către copilul tău. Și să aduci de la spălat hainele care erau de fapt curate însă care au fost duse abuziv la spălat împreună cu cele murdare, în încercarea celui mic de a evita sortarea.

Explorează interesele copilului

Copiii trebuie să aibă libertatea de a-și descoperi propriile pasiuni. Dacă pasiunea copilului este să se uite la televizor într-o stare de semi-conștiență perpetuă, pune-l măcar să șteargă praful de pe televizor. Sau trimite-l după baterii pentru telecomandă.

Petrece timp de calitate cu copilul

Printre responsabilitățile de serviciu, treburile în casă, facturi, rufe și mâncare, strecoară măcar o oră de timp de calitate cu copilul. Desenați, plimbați-vă împreună, jucați-vă. Orice îi face lui plăcere. Astfel îți vei câștiga autoritatea de a-i cere subtil ceva în schimb, ceva de folos atât lui cât și vouă ca familie.

Eu am trei copii, după cum am amintit de câteva ori în articolele precedente, și ultima dată când am verificat 1 oră/copil/zi x 3 copii = 3 ore/zi. Exclus 😊 Rămân la celelalte strategii în timp ce te încurajez pe tine să aloci faimoasa oră de timp de calitate.

Implică-ți copilul în jocuri educaționale

Chiar aseară le-am propus copiilor să jucăm „jocul spiridușilor care strâng masa după cină”, să vedem cum dispar farfuriile murdare de pe masa. Cum fiecare face câte ceva, și pe nevăzute, ca prin magie, masa devine curată, și bucătăria îngrijită. Mi-au răspuns în cor: „Asta nu e un joc!”. Eu le-am spus că „ba da, e un joc”. Ei au ripostat mai vehement, că „ba nu, nu e un joc”. Mi-am adunat ultimele resurse de calm și înțelegere și le-am spus: „strângeți masa, că doar nu sunt ospătar să strâng după voi”. S-au conform​at și au jucat jocul cu ospătarul, deși și eu și eu știam că într-adevăr nu era un joc.

Voi ce strategii aplicați atunci când nicio strategie de parenting, de motivare sau de mindfulness nu mai funcționează? 💖

Etichete: parenting neconventional, copii, gemeni, parinti, educatie, acasa, adolescenta, gradinita, scoala, carti pentru copii, carti de parenting, conectare in familie, educatie sexuala, evenimente copii, moda copii, joaca, jocuri, mancare sanatoasa, afectiune, mama, tata, terapie, vacanta, phihologia copilului, psihologia de familie, relatia dintre frati, baietei si fetite, nopti nedormite, bullying, copiii si retelele de socializare, pubertate, pre-adolescenta, teme, camera copilului, sistemul scolar, relatii sanatoase, grupuri de mamici, grupuri de tatici, resurse educationale de parenting.