Treceți la conținutul principal

Când nu ai timp pentru copii. Activități de weekend pentru copii, fără implicarea părintițor

 

Activitati copii

"Afară ninge liniștit,

În casă arde focul,

Iar noi, pe lângă mamă stând,

De mult uitarăm jocul!"

Versurile de mai sus nu-mi aparțin. Îi aparțin lui George Coșbuc (poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător). Cum am dat peste aceste versuri? Căutând activități de weekend pentru copii, desigur. 😁

Citesc versurile, privesc în jurul meu pentru ca mai apoi să privesc afară, pe fereastră. Citesc iar versurile și apoi privesc iar împrejur.

Afară nu ninge. Nici liniștit, nici viscolit. E doar frig. Un frig umed care te duce cu mintea visând la boli mentale degenerative. ☔🌧☔

În casă nu arde focul, mulțumesc lui Dumnezeu. Avem centrală. Și chiar dacă ar arde focul, avem asigurare. 🔥

Pe lângă copii nu stă mama. Mama e la serviciu. În timp ce scriu, pe lângă un copil stă învățătoarea, pe lângă un alt copil stă vreun profesor, iar pe lângă cel de-al treilea copil, puțin bolnăvior, stă tatăl lui, lucrând de acasă. 💻

Iar când se vor aduna cu toții acasă, cu siguranță copiii nu se vor încadra în secvența “uitarăm jocul”.

O fi avut George Coșbuc o zi neinspirată, sau e doar universul făcând mișto trans-generațional de părinți?

Eu totuși ce fac cu copiii în weekend?

L-am întrebat pe ChatGPT. Și drăguțul de el, cu inteligența lui artificială cu tot, mi-a dat câteva idei.

u totuși ce fac cu copiii în weekend?

Cinematograf la domiciliu

Când ai un singur copil, ideea poate părea interesantă. Când ai trei copii, ai nevoie de un complex cinematografic ca la Mall. Să-și poată alege fiecare filmul lui, să se poată plictisi fiecare după 15 minute de vizionat, și să se necăjească apoi unii pe ceilalți, intrând abuziv unul în sala de cinema al celuilalt din cadrul complexului cinematografic amintit, și aruncând cu popcorn în audiență. Pentru că mai apoi să vină toți trei la mine plângându-se că se plictisesc.

Concurs de construcții cu LEGO

Fetița noastră nu se joacă cu LEGO. Baieții se joaca. Câteodată se joacă frumos împreună, alte ori se joacă .... mai puțin frumos, deși tot împreună. Riscurile sunt mari. Dacă mergem pe ideea asta cu LEGO, s-ar putea să sfârșim weekend-ul cu o fetiță plictisită și mofturoasă, alături de doi băieței care la un moment dat vor începe să se bată cu piesele LEGO.

Puzzle Challenge

Pai tot ChatGPT, în alt context, mi-a spus să nu încurajez concurența între frați. Acum ce facem, ne contrazicem? Mă aștept ca inteligența artificială să nu uite de la o zi la alta și să nu-și schimbe principiile de viață. Sau poate inteligența artificială chiar învață continuu din interacțiunea cu utilizatorul. Poate într-o bună zi va gândi ca un om, în cazul de față, va învăța să fie duplicitară, în funcție de context și interese.

Ziua de arte plastice

Cică să le dau hârtie, acuarele, carioci, creioane colorate și alte accesorii și să-i las să petreacă timp pictând și colorând. Poate în mediul virtual, activitatea cu carioci funcționează. În viața reală urmele de cariocă de pe perete, canapea și haine se duc îndepărtate al naibii de greu. De cele mai multe ori e mai ușor să arunci hainele, să schimbi canapeaua și să dărâmi peretele. De acuarele nici nu vreau să vă vorbesc astăzi.

Jocuri de societate sau cărți

Exact. Ca și cum copiii de astăzi mai știu să joace „Păcălici”. Nici cărți de joc pentru Păcălici nu cred că mai există de peste 30 de ani. Jocuri de societate în general, nici bătrânii nu mai joacă. Acum domnii în etate joacă table, iar doamnele în etate se joacă cu nervii domnilor în etate. Nu mi se pare un exemplu bun pentru copii.

Concurs de gătit simplu

Gătit + copii + simplu este o contradicție de termeni. La noi chiar și gătit + copii + părinți + simplu e complicat. Dacă ai scos părinții din ecuație, bucătăria are toate șansele să devină un mic Cernobil culinar, cu urme ale deflagrației până în cele mai ascunse unghere.

Concluzie

Nu știu cine e mai neinspirat. George Coșbuc, cu a lui poezie din secolul XVII, sau ChatGPT cu a sa revoluționară inteligență artificială din secolul XXI?

Renunț la amândoi. Rămân cu copiii mei, și privind vremea geroasă de afară prin geamurile ferestrei, planificăm cât se poate de amănunțit vacanța de vară ce va să vie. Amin. Sau "Wacanză de wară", ca in fotografie... 


Etichete: parenting neconventional, copii, gemeni, parinti, educatie, acasa, adolescenta, gradinita, scoala, carti pentru copii, carti de parenting, conectare in familie, educatie sexuala, evenimente copii, moda copii, joaca, jocuri, mancare sanatoasa, afectiune, mama, tata, terapie, vacanta, phihologia copilului, psihologia de familie, relatia dintre frati, baietei si fetite, nopti nedormite, bullying, copiii si retelele de socializare, pubertate, pre-adolescenta, teme, camera copilului, sistemul scolar, relatii sanatoase, grupuri de mamici, grupuri de tatici, resurse educationale de parenting.

Postări populare de pe acest blog

Drepturile copiilor, obligațiile (ne)justificate ale părinților

  Îți dorești să-ți protejezi copiii și să le asiguri cadrul necesar pentru o dezvoltare armonioasă. Încă cum să procedezi? Dacă nu știi, îți sare în ajutor statul român și ale sale legi. Că așa face el când ai nevoie de ceva. Îți simte nevoia și dezvoltă cadru legal pentru a-ți ușura demersurile. Și uite-așa ajungi să afli și tu de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. 😝 Și te bucuri. Cum să nu te bucuri?! Nu mai trebuie să citești tone de cărți de parenting, nu mai trebuie să faci sesiuni de brain-storming cu partenerul/partenera de viață, nu mai trebuie să-ți activezi partea creativă pentru a-ți da seama cum să-ți protejezi copiii. Acum este totul simplu, și în conformitate cu cerințele legislative. Dreptul la dezvoltare . Copiii au dreptul la o dezvoltare armonioasă, sănătoasă și în condiții corespunzătoare. Adică cum? Căci nu se specifică că trebuie să faci exact. Că le dai și timp, și spațiu, și voie să se dezvolte. Dar el copilul, uneor

Ceea ce înseamnă totuși acasă? Părinți dezrădăcinați și bunici părăsiți

  Ce bine e acasă! Și uite-așa, în preajma sărbătorilor de iarnă, mă ia inspirația de câte un articol, de nu știu de-l scriu eu sau dacă ceva mai mare, mai cuprinzător decât mine mă împinge să scriu. Au venit copiii acasă de la școală. Și mi-au zis și astăzi, ca în multe alte zile, că au cea mai frumoasă casă. Și că locuiesc în cel mai frumos oraș. Și că au cei mai buni părinți. Și că ce bine este acasă. Le zâmbesc, iar pentru o fracțiune de secundă, cuvântul “acasă” scoate la iveală în mintea mea alte imagini, unele vechi de peste 20 de ani, altele vechi de 30 de ani și altele vechi de tot. Imagini care nu sunt din aceeași poveste cu a lor. Imagini prăfuite, însă cumva încă vii și proaspete, de parcă ar toate s-ar fi întâmplat ieri. Ce înseamnă “acasă”? Știam odată că acasă e locul în care te-ai născut și în care ți-ai însușit cei șapte ani de acasă. Locul în care neajunsurile erau doar în grija părinților tăi, tu păstrând pentru tine doar bucuriile specifice vârstei. Pe de altă parte

Nu-ti minti copiii! Ai obligatia sa cauti adevarul, si sa fii sincer cu ei

  Tati, ce este inflația? Le explic copiilor, cu un text dintr-un tratat de economie republicat și vândut studenților la suprapreț de către cadrele didactice, mândru de experiența universitară de altădată: Inflația este creșterea generală și continuă a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie, ceea ce duce la o diminuare a puterii de cumpărare a banilor. Apoi copiii continuă: De ce? De ce cresc prețurile? Căci nu e drept! Eu ce să le spun? Să le transmit același mesaj pe care îl primim de la aleșii noștri, în mod direct sau prin intermediul mass-media? Să le zic sec că gazu’, că rusu’, că conflictu’? Sau să le spun ce știu? Este adevărat adevărul public? Răsfoiesc încet, desigur în format digital, " Anuarul statistic al României 1990 ", editat de Comisia Națională pentru Statistică. Și zice așa, el, anuarul: „ în 1980, producția internă de era de 28,1 miliarde de metri cubi de gaze, din care se exporta infima cantitate de 200,6 milioane de metri cubi .”

Urmează marele cutremur! Strategii de pregătire a copiilor pentru imprevizibil

Viața este despre orice, numai despre predictibilitate nu. Cu atât mai mult cu cât este vorba despre copilul tău. Încerci să îl pregătești pe copil pentru ceea ce îl așteaptă în viitor, și să te asiguri pe cât posibil că acesta va fi protejat de efectele devastatoare ale anumitor experiențe sau situații din viața lui. Poate fi vorba despre probleme de adaptare în mediul școlar, mai târziu despre o decepție în dragoste, apoi poate despre pierderea locului de muncă, sau pur și simplu despre năruirea unor visuri în momentul când dă piept cu viața reală. Nu îți poți proteja copilul la infinit, și nici nu poți prezice viitorul pentru a fi cu un pas înaintea dificultăților pe care copilul tău le-ar putea întâmpina. Însă poți să faci ceva, orice, atât timp cât o faci preventiv și conștient. E mai bine decât nimic. C opiii vor avea parte de neplăceri, fie că accepți sau nu Cutremurul din 14 octombrie 1802 (cutremurul Vrancea). Magnitudine: aproximativ 7,9 pe scara Richter (estimare) Cutremurul

Copiii nu se educa pe internet. Nu te mai lăsa mințit!

  Ești mămică și scrii un blog. De parenting, desigur. Și undeva, în alt colț al lumii, există o altă mamă, care citește ceea ce scrii tu. Sau de ce nu, un tatic. Tu scrii ceea ce știi că se citește, faci optimizări de căutare (SEO), faci analiză de cuvinte cheie, inserezi etichete și meta-descrieri, optimizezi site-ul pentru o indexare mai rapidă, și îți promovezi conținutul pe orice platformă media. Pentru notorietate, faimă, sau pentru bani.  Însă de partea cealaltă a internetului, cealaltă mamă, care citește ce scrii tu, nu știe nimic de indexare și de page rank. Și nici nu o interesează. Pe ea o interesează să afle informații relevante care să-i facă viața de mamă mai ușoară. Sau poate caută doar relatări sincere cu care poate rezona, în efortul de a-și valida că nu e singură, că nu e insuficientă, și că va fi bine. Însă tu, fără scrupule și fără repere morale, îi dai înainte cu ghidul tău pentru o „educație parentală eficientă”: Crește stima de sine a copilului Știi măcar ce înse