Treceți la conținutul principal

Cum să te re-inventezi după ce ai devenit părinte, în 7 pași

 

Cum să te re-inventezi după ce ai devenit părinte, în 7 pași

Așteptări versus realitate

Când devii mămică, după emoția venirii pe lume a celui mic, după toate felicitările primite din partea familiei, prietenilor și colegilor de serviciu, urmează depresia post-natală. Înainte de a deveni mamă, aveai timp, aveai viață personală, aveai obiceiuri. Aveai și probleme desigur, probleme care, privindu-le acum din perspectiva de mămică, ți se par niște mofturi de persoană cu înfățișare de adult dar cu intelect de pre-adolescent.

Acum ai de schimbat scutece, ai de alăptat la fiecare 3 ore, și ai de ghicit ce își dorește copilul atunci când scoate sunete de o amplitudine cam ridicată raportat la corpul lui firav. Dacă devii tată, ești doar deprimat, fără post-natal. E mai simplu, deși nu mai ușor.

Copilul crește, iar tu te încăpățânezi să speri că vor reveni curând zilele în care făceai o baie cu spumă timp de 45 de minute, citind o carte ținută într-o parte pentru a nu-i uda din greșeală paginile, și ascultând o muzică relaxantă undeva pe fundal.

Conștientizezi rapid că nu a crescut suficient. El, copilul. Și atunci când crește puțin și începe să meargă, ori dă cu capul de vreo piesă de mobilier în stil baroc, ori alunecă, cade, și inevitabil plânge, ori aruncă în joacă mâncarea pe pereți, ori începe să scoată haine din dulap la întâmplare. Pentru că poate, și pentru că este fascinat de abilitățile pe care și le descoperă. Toate acestea se adaugă la programul deja încărcat pe care îl ai.

Îl dai la grădiniță, iar tu te întorci la serviciu. Doar pentru a constata că după o zi de grădiniță, urmează o săptămână de stat acasă cu muci, răceală, febră, și tot ce se poate lua contagios din colectivul cu pricina. Mai încerci să îl dai la grădiniță atât cât se poate, însă la serviciu nu te mai întorci pe moment.

Îl dai la grădiniță, iar tu te întorci la serviciu

Urmează școala. Teme, ghiozdane, penare, caiete, pachetele pentru la școală, activități extra-școlare, drame, certuri și împăcări între colegi, haine noi la fiecare două luni, și mâncare diversificată. Apoi pre-adolescența, cu hormonii și devierile comportamentale aferente. Apoi adolescența, care este tot un fel de pre-adolescență, însă cu cheltuieli mai mari, cu devieri comportamentale mai pregnante și cu pretenții absurde.

Îl dai la un moment dat la facultate, și speri tacit că cineva cumva îți va mări salariul cu 500% pentru a face față cheltuielilor. Apoi urmează „sfânta taină a căsătoriei”, și te rogi să nu-i trimită Dumnezeu în cale vreun partener instabil emoțional, întru veșnica jertfă, smerenie și nevoie a copilului tău.

Anii trec, iar tu constați cu tristețe că baia aceea de 45 de minute, cu spumă, săruri parfumate și muzică relaxantă pe fundal s-a transformat într-un duș rapid și anost, repetat pe o perioadă de 20-25 de ani. Nu e de mirare că începi să invidiezi chiar și rufele sau farfuriile murdare – chiar și ele stau cel puțin o oră la spălat, în apă caldă.

Și te răzvrătești. La fiecare perioadă de dezvoltare a copilului tău. Refuzi să accepți noua realitate, te smulgi mental în toate părțile, strigi către cer (sau la cei apropiați, după caz), și încerci să scapi cumva, așa cum încearcă animalele de la circ să scape de strânsoarea lanțului când sunt mici, pentru că mai apoi să constate inutilitatea eforturilor lor. Pe de altă parte încerci din când în când să te păcălești pentru câteva clipe, spunându-ți că tot sacrificiul se merită, că faci tot ceea ce faci pentru copilul tău. Pentru că mai apoi să revii la realitatea ta, și la suferința atâtor clipe de liniște, de împlinire personală, de umanitate pe care ți le-ai sacrificat pe altarul părinției.

Așteptările se pot transforma în realitate

Singurul parametru care face diferența între posibilitate și certitudine ești TU. Poți să îți construiești o nouă realitate. Și nu este vorba despre gândire pozitivă. Este vorba despre asumarea responsabilității și de conștientizarea faptului că victimizarea nu a rezolvat niciodată probleme. Poți să continui să dai vina pe ceilalți, pe vreme și pe vremuri, însă asta nu va face altceva decât să îți confirme și să-ți valideze dreptul la nefericire. E dreptul tău, însă îți face bine?

Așteptările se pot transforma în realitate

Am descoperit recent un proces care mie mi se potrivește, și poate te va motiva și pe tine să devii o versiune mai bună a ta. Procesul nu-mi aparține, l-am preluat de la Anthony Robbins, în urma unui seminar de trei zile la care am participat online, atât cât poate un părinte să participe la ceva timp de 3-4 ore neîntrerupt, ceva care începe exact când e ora de cină și de dus copiii la somn.

Nota: Ia-ți o foaie de hârtie (sau mai multe) și un pix, și găsește-ți un moment în care să nu te deranjeze nimeni, și, parcugând etapele de mai jos, notează-ți răspunsurile tale la fiecare dintre etape.

Pasul 1: Stabilește ce îți dorești cu adevărat.

Nu te gândi acum la cum să obții ceea ce îți dorești. Notează-ți doar ce îți dorești cu adevărat. Poate îți dorești să scapi de kilogramele acelea în plus pe care le-ai acumulat în nopțile fără somn, alimentată exclusiv pe bază de ciocolată și prăjituri care ți-au oferit energia de care aveai nevoie în acele clipe, însă care ți-au oferit și un aspect exterior de care nu poți să nu fii atât de mândră acum. Poate îți dorești să ai mai multă energie, să dormi suficient, să mănânci mai sănătos. Poate îți dorești să-ți redescoperi frumusețea și tinerețea de altădată. Sau poate îți dorești mai mulți bani, sau mai mult timp pentru tine. Sau ambele. Dorințele nu trebuie să fie social acceptate. Trebuie doar să te definească pe tine, să te reprezinte pe tine așa cum îți dorești tu să devii.

Pasul 2: Unde ești acum?

Unde te situezi în momentul de față? Pe o scară de la 1 la 10, notează la ce nivel ești pentru fiecare din dorințele de mai sus. Dacă peste tot îți acorzi nota 10, felicitări, procesul pentru tine se încheie aici. Ori ai avut un noroc incredibil și în același timp improbabil din punct de vedere statistic, ori ai standarde extrem de scăzute. Dacă nu, treci mai departe la pasul 3.

Unde te situezi în momentul de față?

Pasul 3: Creează un plan de acțiune

Împlinirea ta personală nu va veni din afară, din exteriorul tău. Nu îți poți dori să fii mai respectată, mai iubită, mai apreciată de către ceilalți, însă îți poți propune să devii mai demnă de respect, mai plăcută și mai valoroasă. Iar cei ce nu te vor respecta, iubi sau aprecia cu siguranță au probleme mai grave decât ale tale. Nu-i necăji cu problemele tale, permite-le să-și găsească singuri calea, în prezența sau în absența ta.

Fa-ți un plan, stabilește niște direcții care să se potrivească perfect cu ceea ce îți dorești. Să arunci dulciurile din casă, să ieși la o plimbare în fiecare zi, să renunți la timpul petrecut pe rețelele de socializare, să citești o carte, să înveți deprinderi noi, să stabilești limite clare cu copiii tăi, să-i înveți să fie mai independenți, și așa mai departe.

Notează-ți ce poți TU să faci pentru îndeplinirea dorințelor tale. Ce este realist de pus în practică, și care crezi că sunt pașii concreți care te vor duce mai aproape de îndeplinirea obiectivelor. Și nu complica lucrurile, ține minte regula 20/80. Concentrează-te pe cele 20% dintre acțiuni care îți vor aduce 80% din rezultate.

Pasul 4: Fă mai întâi ceea ce este greu

De multe ori amânăm la nesfârșit sarcinile complicate sau dificile. Fa-ți curaj și începe-ți ziua cu ele. Odată ce le-ai dus la bun sfârșit, celelalte sarcini din planul tău de acțiune ți se vor părea extrem de ușoare. Nu ai timp să faci sport? Pune-ți ceasul să sune la ora 5:00 dimineața, pune muzică și fă sport. Dormi îmbrăcată și încălțată cu echipamentul de sport dacă e nevoie. E patul tău, e echipamentul tău, e planul tău de acțiune! Nimeni nu trebuie și nu are dreptul să îți spună ce funcționează pentru tine, și cum ar trebui să-ți duci planul la îndeplinire.

Sau ridică tu șosetele alea de pe jos pe care tot le ceri copiilor să și le ridice singuri, zi de zi. Și spune-le explicit că ai decis să fii o persoană mai activă. E și asta o formă de sport. Mai mult decât atât, vei observa că în timp, motivați de exemplul tău, copiii se vor întrece la cine strânge cele mai multe șosete, sau orice alte lucruri în absența șosetelor. Dezvoltarea ta personală va avea efecte și asupra dezvoltării copiilor tăi.

Va fi greu? Cu siguranță! Însă după câteva zile mai dificile ai deja certitudinea că faci ceva ce 99% dintre părinți nu sunt încă dispuși să facă, și îți va da încredere în tine și curaj pentru a merge mai departe.

Pasul 5: Fă-ți o rutină zilnică

Ai nevoie de 30 până la 60 de zile pentru ca un comportament repetat zilnic să devină un obicei. Iar în momentul în care devine un obicei, efortul de a-ți manifesta acel comportament este minim. Stabilește ce anume vei face în fiecare zi pentru a fi mai aproape de scopul tău. Nu e nevoie să ai o rutină super complicată. 5 minute de exerciții fizice dimineața, sau 2 pagini citite seara, orice, este suficient pentru a-ți însuși o nouă rutină.

Fă-ți o rutină zilnică

Pasul 6: Lărgește-ți obiectivele și țintește mai sus

Acum că știi ce îți dorești, ți-ai creat și un plan de acțiune și ai stabilit și o rutină zilnică, este timpul să-ți ridici standardele și așteptările. Nu dramatic, însă suficient încât să te situeze pe o traiectorie de creștere și dezvoltare constantă.

Pasul 7: Sărbătorește, bucură-te de rezultate și împărtășește experiența ta cu ceilalți

Nu suntem mașini. Uneori avem nevoie de o pauză. Ia și tu o pauză. Sărbătorește așa cum crezi tu de cuviință. Ieși la o cafea în oraș, mergi cu copiii la o prăjitură sau la o plimbare, bucură-te de ce ai realizat. Și în măsura în care cei apropiați ție sunt dispuși să asculte, spune-le și lor povestea ta. Dacă măcar un părinte se va simți motivat să parcurgă același drum, scopul tău este atins.

Concluzie

Meriți mai mult, și poți mai mult. În momentul în care decizi să renunți la victimizare și să-ți asumi responsabilitatea acțiunilor tale, rezultatele nu pot fi decât pozitive. Și poate, la un moment dat, te vei răsfăța în sfârșit cu o baie fierbinte timp de 45 de minute, cu cartea și muzica relaxantă alături.


Etichete: parenting neconventional, copii, gemeni, parinti, educatie, acasa, adolescenta, gradinita, scoala, carti pentru copii, carti de parenting, conectare in familie, educatie sexuala, evenimente copii, moda copii, joaca, jocuri, mancare sanatoasa, afectiune, mama, tata, terapie, vacanta, phihologia copilului, psihologia de familie, relatia dintre frati, baietei si fetite, nopti nedormite, bullying, copiii si retelele de socializare, pubertate, pre-adolescenta, teme, camera copilului, sistemul scolar, relatii sanatoase, grupuri de mamici, grupuri de tatici, resurse educationale de parenting.